Deși în ultimii ani incidența bolilor infecțioase a scăzut sau a rămas stabilă în UE, amenințările sunt încă recurente. Pandemia de gripă H1N1 (2009), epidemia de E. Coli din Germania (2011), amenințarea reprezentată de virusul Ebola în Africa de Vest (2014), virusul Zika (2016) și COVID-19 (2020) ne arată că oricând pot apărea amenințări internaționale generate de infecții noi.

Pandemia de COVID-19 a creat o provocare fără precedent la adresa sănătății publice și a vieții, așa cum o cunoaștem. Combaterea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății necesită o bună pregătire și acțiuni coordonate înainte de criză, în timpul crizei și după aceea.

Ca parte a construirii unei uniuni europene a sănătății, Comisia Europeană a propus, la 11 noiembrie, un nou cadru de securitate sanitară adaptat provocărilor de sănătate din viitor. Pe baza lecțiilor învățate din combaterea coronavirusului, noul cadru va extinde rolul agențiilor UE în ceea ce privește coordonarea măsurilor de pregătire și intervenție. Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) a fost creată pentru a consolida pregătirea și reacția în cazul apariției unor urgențe în domeniul sănătății publice.

Abordarea amenințărilor la adresa sănătății

Acțiunile de combatere a amenințărilor la adresa sănătății implică mai multe elemente:

• detectarea și identificarea unei amenințări, a unei epidemii sau a unei crize, prin supraveghere și monitorizare
• existența unor canale de alertă rapidă și de notificare bazate pe proceduri de încredere și a altor instrumente pe care autoritățile din domeniul sănătății le pot utiliza pentru a face schimb de informații rapid și punctual

O evaluare competentă a riscurilor este un element esențial pentru a decide dacă și cum ar trebui să se răspundă unei amenințări. Acest lucru este deosebit de important într-un context internațional.

Creșterea gradului de pregătire este esențială pentru a dispune de capacități, procese și măsuri adecvate, atunci când este necesar. Pregătirea este fundamentală pentru a garanta că procedurile și mecanismele sunt instituite în avans și pot fi mobilizate rapid într-o perioadă de amenințare la adresa sănătății, pentru a-i proteja pe cetățeni. Lecțiile învățate din evenimentele reale și din simulările periodice menite să testeze procedurile existente oferă informații valoroase pentru îmbunătățirea și adaptarea activităților de pregătire.

Unele amenințări sunt pe termen lung și necesită acțiuni specifice. Rezistența la antimicrobiene este o problemă de sănătate publică tot mai mare, care necesită un nivel adecvat de pregătire și răspuns. Epidemii precum cele cauzate de HIV/SIDA, hepatita virală și tuberculoza necesită, de asemenea, o atenție specială, coordonată și pe termen lung. Același lucru este valabil și pentru gradul de pregătire în ceea ce privește atacurile teroriste, amenințările hibride și toate formele de amenințări provocate de om.

Acțiuni transfrontaliere la nivelul UE

Uniunea Europeană dispune de legislația necesară pentru a asigura un răspuns coordonat la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății cauzate, în mod accidental sau deliberat, de boli infecțioase, chimice, biologice, ecologice și de origine necunoscută.

Pornind de la lecțiile învățate ca urmare a pandemiei provocate de coronavirus, propunerea de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE ar urma să creeze un mandat mai solid pentru coordonarea la nivelul UE. Declararea unei situații de urgență la nivelul UE ar declanșa o coordonare sporită și ar permite producția, constituirea de rezerve și achiziționarea de produse relevante în situații de criză.

Comisia Europeană și agențiile UE, în special Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), vor testa și audita periodic planurile de pregătire în caz de pandemii, elaborate la nivel european și național. Comisia Europeană va raporta rezultatele țărilor UE și Parlamentului European.

ECDC va crea, de asemenea, un sistem de supraveghere integrat și consolidat la nivelul UE, utilizând inteligența artificială și alte mijloace tehnologice avansate.

Statele membre vor avea obligația să intensifice raportarea indicatorilor referitori la sistemele de sănătate (de exemplu, disponibilitatea paturilor de spital, capacitatea de tratament specializat și de terapie intensivă, numărul de membri ai personalului cu pregătire medicală etc.).

Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Noua Autoritate pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) va spori capacitatea Europei de a preveni și detecta urgențele transfrontaliere în materie de sănătate și de a răspunde rapid la acestea. Misiunea sa va fi să consolideze coordonarea securității sanitare în cadrul UE pentru a asigura dezvoltarea, fabricarea, achiziționarea și distribuirea echitabilă a principalelor contramăsuri medicale, precum și să contribuie la consolidarea arhitecturii globale de pregătire și răspuns în situații de urgență sanitară.

HERA va avea diferite moduri de funcționare în perioadele de pregătire și de criză. În „faza de pregătire”, HERA va canaliza investițiile și acțiunile către consolidarea prevenirii și a pregătirii în fața unor noi situații de urgență în sectorul sănătății publice. În „faza de criză”, HERA va putea să se bazeze pe competențe mai puternice pentru un proces decizional rapid și pentru punerea în aplicare a măsurilor de urgență.

Consolidarea ECDC și a EMA

Mandatul ECDC ar urma să fie consolidat astfel încât să poată sprijini Comisia Europeană și țările UE în îndeplinirea noilor sarcini descrise mai sus, în special:

• supravegherea epidemiologică prin intermediul unor sisteme integrate care să permită supravegherea în timp real
• planificarea pregătirii și a răspunsului, raportarea și auditarea
• punerea la dispoziție a unor recomandări și opțiuni privind gestionarea riscurilor
• capacitatea de a mobiliza și de a trimite pe teren echipe europene de asistență în caz de epidemie, care să sprijine răspunsul local în statele membre
• construirea unei rețele de laboratoare de referință ale UE și a unei rețele pentru substanțe de origine umană

Mandatul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) ar urma să fie consolidat, astfel încât să faciliteze un răspuns coordonat la nivelul Uniunii în caz de crize sanitare, prin:

• monitorizarea și atenuarea riscului de penurie de medicamente și de dispozitive medicale de importanță majoră
• acordarea de consiliere științifică privind medicamentele care ar putea avea potențialul de a trata, de a preveni sau de a diagnostica bolile care cauzează respectivele crize
• coordonarea studiilor pentru monitorizarea eficacității și a siguranței vaccinurilor
• coordonarea trialurilor clinice.

Decizia privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății

O etapă esențială în crearea unui cadru coerent și solid al UE în materie de securitate sanitară a fost adoptarea Deciziei 1082/2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, cu scopul de a îmbunătăți pregătirea și consolidarea capacității de reacție coordonată la urgențele din domeniul sănătății care pot surveni în UE.

Această legislație a reprezentat un important pas înainte pentru îmbunătățirea securității sanitare în UE și a oferit cadrul juridic pentru cooperarea europeană în acest domeniu până la adoptarea noilor propuneri. Legislația sprijină statele membre ale UE în combaterea amenințărilor transfrontaliere și contribuie la protejarea cetățenilor împotriva eventualelor pandemii viitoare și a amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății:

• consolidând capacitatea de planificare a pregătirii la nivelul UE, prin îmbunătățirea coordonării și a schimbului de bune practici și de informații privind planificarea pregătirii la nivel național
• operând un sistem de alertă rapidă pentru notificarea unor amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, care necesită un răspuns coordonat la nivelul Uniunii – Sistemul UE de alertă precoce și de răspuns rapid
• îmbunătățind evaluarea riscurilor și gestionarea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății
• stabilind măsurile necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mecanism comun de achiziții publice pentru contramăsurile medicale și a mecanismelor pentru implementarea acestora
• consolidând coordonarea unui răspuns la nivelul UE prin furnizarea unui mandat juridic solid Comitetului pentru securitate sanitară care să îi permită să coordoneze reacțiile naționale la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și comunicarea cu privire la riscuri și situații de criză, pentru a furniza informații coerente și coordonate publicului și profesioniștilor din domeniul sănătății
• promovând cooperarea internațională și acțiunea globală