Bolile infecțioase se pot răspândi rapid dacă nu se iau măsuri la timp. În cazul apariției unei epidemii transfrontaliere, răspunsul trebuie să fie rapid, bine orientat și coordonat. Și amenințările chimice sau dezastrele ecologice (de exemplu, erupțiile vulcanice) pot trece rapid frontierele unei singure țări sau pot depăși capacitățile naționale de reacție.
Rolul UE în gestionarea crizelor sanitare este în principal de a asigura coordonarea reacțiilor. Măsurile propriu-zise de sănătate publică rămân responsabilitatea guvernelor naționale, pentru că trebuie să se țină seama de factori precum situația epidemiologică, structura socială și capacitatea sistemului medical din fiecare țară.
Comisia colaborează îndeaproape cu toate statele membre UE pentru a asigura reacții coerente și bine coordonate. De asemenea, Comisia poate mobiliza instrumente UE care să sprijine direct statele membre, cum ar fi achizițiile publice comune.
Recenta pandemie de COVID-19 este o criză sanitară majoră, care necesită o acțiune coordonată extinsă la nivelul UE. Un exemplu anterior de coordonare la nivelul UE este epidemia de Ebola din Africa de Vest.
Comitetul pentru securitate sanitară
Reacția rapidă a UE la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății este coordonată de Comitetul pentru securitate sanitară (CSS). Comitetul reprezintă un forum important pentru schimbul de informații cu privire la măsurile adoptate de fiecare țară. Împreună cu Comisia Europeană, el definește acțiunile de urmat în ceea ce privește pregătirea, planificarea, comunicarea și răspunsul în situații de risc și de criză.
CSS este alcătuit din reprezentanți ai autorităților sanitare din țările UE. Câțiva reprezentanți ai autorităților din țările candidate și potențial candidate participă în calitate de observatori. Pentru reuniunile CSS privind COVID-19, sunt invitate să participe și țări precum Regatul Unit, Elveția și Ucraina, pentru a consolida cooperarea.
CSS se reunește periodic, dar și atunci când situația o impune, la solicitarea Comisiei sau a unei țări din UE. Acesta este prezidat de către Comisie. HSC s-a reunit frecvent de la începutul pandemiei de COVID-19.
Ori de câte ori un stat membru intenționează să adopte măsuri de sănătate publică pentru combaterea unei amenințări transfrontaliere grave, acesta trebuie să informeze celelalte state membre și Comisia Europeană cu privire la natura, scopul și domeniul de aplicare al acestora, înainte de adoptare, cu excepția cazului în care nevoia de a proteja sănătatea publică face necesară o adoptare imediată.
În cadrul CSS, reprezentanții autorităților sanitare naționale se consultă reciproc și cu Comisia Europeană pentru a coordona
- răspunsurile naționale la respectiva amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate
- comunicarea către populația și personalul medico-sanitar în ceea ce privește criza și riscurile, care se poate adapta la nevoile și specificul național
În cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate care depășește capacitățile naționale de reacție, statul membru afectat poate solicita asistență și de la alte state membre, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii.
Proceduri farmaceutice în timpul unei amenințări pandemice
În cazul unei amenințări pandemice sau al unei amenințări foarte grave care pune în pericol sănătatea publică în Uniunea Europeană, Comisia Europeană poate declara o situație de urgență de sănătate publică, care declanșează dispoziții speciale în legislația farmaceutică a UE pentru obținerea unor autorizații rapide de introducere pe piață a produselor medicale. De asemenea, poate avea în vedere o procedură accelerată pentru autorizarea rapidă a vaccinurilor împotriva gripei pandemice.
Comisia menține permanent legătura cu parteneri-cheie precum Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Comunicarea în situații de risc și de criză
Informarea clară și eficientă a publicului și a personalului medico-sanitar sunt componente esențiale ale reacțiilor naționale la situații de criză.
UE sprijină statele membre în comunicarea riscurilor în cazul apariției unor epidemii, dar nu impune mesaje armonizate. În schimb, rolul Comisiei este de a asigura coordonarea între statele membre, astfel încât comunicarea către public și personalul medico-sanitar să fie coerentă și consecventă.
Rețeaua comunicatorilor
Comitetul pentru securitate sanitară a creat Rețeaua comunicatorilor, un subgrup care reunește experți în gestionarea riscurilor din statele membre, Comisia și agențiile UE care iau inițiativa în ceea ce privește aspectele legate de comunicare în cazul unei crize sanitare.
Această rețea facilitează cooperarea:
- în timpul crizei – prin simplificarea de la bun început a schimbului de informații și prin coordonarea strategiilor naționale și a mesajelor publice, pentru a se asigura că acestea sunt consecvente și coerente dar rămân totodată adaptate la circumstanțele naționale
- pe termen mai lung – prin facilitarea schimbului de bune practici privind comunicarea în situații de criză și de riscuri sanitare și prin furnizarea de recomandări pentru măsuri preventive
Grupul tehnic de lucru privind testele de diagnosticare a COVID-19
În contextul pandemiei de COVID-19, Comitetul pentru securitate sanitară a înființat, în mai 2021, un grup tehnic de lucru privind testele de diagnosticare a COVID-19. Acesta reunește experți din cele 27 de state membre ale UE și din Norvegia, precum și reprezentanți ai Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară, ai Centrului Comun de Cercetare și ai ECDC.
Grupul va discuta în special despre:
- propunerile de actualizări ale listei UE comune de teste antigenice rapide, care urmează să fie convenite de CSS
- un protocol armonizat cu criterii comune pentru studiile independente de validare care evaluează performanța clinică a testelor antigenice rapide
