Skip to main content
Public Health

Acțiunea UE împotriva rezistenței la antimicrobiene

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este capacitatea microorganismelor de a rezista la tratamente antimicrobiene, în special la antibiotice. Ea are un impact direct asupra sănătății umane și animale, afectând major economia deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității. Aproximativ 33 000 de persoane mor anual în UE din cauza rezistenței la antimicrobiene. De asemenea, se estimează că UE are nevoie anual de 1,5 miliarde EUR pentru a acoperi costurile aferente asistenței medicale și pierderilor de productivitate.

În scrisoarea de misiune adresată comisarului Stella Kyriakides se arată că reîntoarcerea bolilor cu grad mare de contagiozitate sau creșterea incidenței acestora trebuie combătute și că este necesar să se pună accent pe implementarea integrală a Planul de acțiune european „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene și să se colaboreze cu partenerii internaționali pentru a pleda în favoarea încheierii unui acord la nivel mondial privind utilizarea și accesul la antimicrobiene.

amr_video_tease-02.jpg

Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)

În iunie 2017, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM), după cum au solicitat țările UE în concluziile Consiliului din 17 iunie 2016. Acesta se bazează pe planul de acțiune pentru 2011 (a se vedea mai jos), pe evaluarea acestuia, pe feedbackul primit cu privire la o foaie de parcurs a Comisiei Europene privind rezistența la antimicrobiene (RAM) și pe o consultare publică deschisă.

Obiectivele esențiale ale acestui plan de acțiune sunt dezvoltate pornind de la 3 piloni principali:

  1. Transformarea UE într-o regiune în care se aplică cele mai bune practici
  2. Stimularea cercetării, dezvoltării și inovării
  3. Modelarea agendei globale

De asemenea, Comisia a adoptat primele rezultate concrete ale acestui plan, de exemplu orientările UE pentru utilizarea prudentă a antimicrobienelor în domeniul sănătății umane (disponibile în toate limbile). Aceste orientări au ca scop reducerea utilizării inadecvate a antimicrobienelor și promovarea unei utilizări prudente la oameni. Ele îi vizează pe toți actorii care sunt responsabili sau joacă un rol în utilizarea antimicrobienelor. Acest demers vin în completarea orientărilor UE privind utilizarea prudentă a antimicrobienelor în domeniul sănătății animale.

Comisia Europeană publică de două ori pe an un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește Planul de acțiune al UE împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) din 2017.

De la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) din 2017, au fost efectuate actualizări importante menite să consolideze și mai mult răspunsul UE la această problemă, de exemplu:

La 25 noiembrie 2020, Comisia a adoptat Strategia farmaceutică pentru Europa, care va aborda mai multe probleme legate de rezistența la antimicrobiene (RAM), inclusiv lipsa investițiilor în antimicrobiene și utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor. În plus, această strategie va avea în vedere acțiuni menite să sensibilizeze mai mult profesioniștii din domeniul sănătății și cetățenii europeni cu privire la rezistența la antimicrobiene.

În noiembrie 2020, a fost publicată noua Decizie de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale. Această decizie se bazează pe cele mai recente avize științifice și abordează aspecte cunoscute legate de punerea în aplicare, oferind în același timp un răspuns științific și asigurând continuitatea evaluării tendințelor viitoare în materie de rezistență la antimicrobiene.

În septembrie 2021, Comisia Europeană a înființat Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) care are rolul de a preveni și detecta urgențele sanitare și de a răspunde rapid la acestea. HERA anticipează amenințările și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare. Atunci când survine o situație de urgență, HERA asigură dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănuși și măști – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

Programul „UE pentru sănătate” (2021-2027) reprezintă răspunsul UE la COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, a pacienților și a sistemelor de sănătate din Europa. Cu un buget de investiții de 5,1 miliarde EUR, este cel mai amplu program în domeniul sănătății de până acum în termeni financiari. Programul „UE pentru sănătate” oferă finanțare țărilor UE, organizațiilor din domeniul sănătății și ONG-urilor, pentru a putea face față priorităților sanitare urgente, cum ar fi reducerea numărului de infecții rezistente la antimicrobiene și îmbunătățirea ratelor de vaccinare.

În mai 2020, Comisia Europeană a adoptat strategia „De la fermă la consumator”, un instrument care contribuie la trasarea căii pe care UE trebuie să o urmeze pentru asigurarea unor sisteme alimentare durabile. Obiectivul său este de a reduce cu 50 %, până în 2030, vânzările totale de antimicrobiene în UE utilizate pentru animalele de fermă și în acvacultură. În sprijinul realizării acestui obiectiv vor fi puse în aplicare noul Regulament (UE) 2019/6 privind medicamentele de uz veterinar și Regulamentul (UE) nr. 2019/4 privind furajele medicamentate. Aceste regulamente prevăd o gamă largă de măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene și promovează o utilizare mai prudentă și mai responsabilă a acestora la animale.

Creșterea nivelului de bunăstare a animalelor este benefică pentru sănătatea acestora, reduce nevoia de medicamente și contribuie la conservarea biodiversității. Comisia va revizui legislația privind bunăstarea animalelor pentru a o alinia la cele mai recente date științifice, pentru a extinde domeniul său de aplicare, pentru a facilita punerea în aplicare și, în cele din urmă, pentru a asigura un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor.

În martie 2019, Comisia a adoptat o abordare strategică privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului. Scopul a fost acela de a aborda implicațiile tuturor etapelor din ciclul de viață al produselor farmaceutice (de uz uman și veterinar) asupra mediului, de la concepere și producție până la utilizare și eliminare. Mai multe acțiuni din cadrul abordării strategice sunt menite să contribuie la realizarea obiectivelor Planului de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM).

Rețeaua UE „O singură sănătate” privind rezistența la antimicrobiene (RAM)

Rețeaua UE „O singură sănătate” privind rezistența la antimicrobiene (RAM), prezidată de Comisia Europeană, include experți guvernamentali din domeniul sănătății umane și animale și din sectorul mediului, agențiile științifice ale UE (ECDC, EMA și EFSA) și experți ai Comisiei. Reuniunile bianuale ale rețelei „O singură sănătate” a UE privind rezistența la antimicrobiene (RAM) constituie o platformă care le permite membrilor săi să prezinte planuri și strategii naționale de acțiune și să se țină reciproc la curent cu privire la progresele pe care le obțin, să facă schimb de bune practici și să discute pe marginea opțiunilor strategice și a modalităților de consolidare a cooperării și coordonării.

În cazul reuniunilor acestei rețele se aplică o declarație specifică de confidențialitate care oferă informații cu privire la prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal.

Pe aceeași temă