Bolile infecțioase se pot răspândi rapid dacă nu se iau măsuri la timp. În cazul apariției unei epidemii transfrontaliere, răspunsul trebuie să fie rapid, bine orientat și coordonat. De asemenea, amenințările chimice sau dezastrele ecologice (de exemplu, erupțiile vulcanice) pot trece rapid frontierele unei singure țări sau pot depăși capacitățile naționale de reacție.
Rolul UE în gestionarea crizelor sanitare este de a asigura coordonarea reacțiilor. Măsurile propriu-zise de sănătate publică rămân responsabilitatea guvernelor naționale, pentru că trebuie să se țină seama de factori precum situația epidemiologică, structura socială și capacitatea sistemului medical din fiecare țară.
Comisia colaborează îndeaproape cu toate țările UE prin intermediul Comitetului pentru securitate sanitară pentru a asigura un răspuns coerent și bine coordonat din partea acestora. De asemenea, Comisia poate mobiliza instrumente UE care să sprijine direct statele membre, cum ar fi achizițiile publice comune.
Pandemia de COVID-19 este o criză sanitară majoră, care necesită o acțiune coordonată extinsă la nivelul UE. Alt exemplu de coordonare a acțiunilor UE este răspunsul la situația provocată de hantavirus și la epidemia de Ebola din 2026.
Recunoașterea unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE
În cazul unei amenințări transfrontaliere grave care pune în pericol sănătatea publică în Uniunea Europeană (inclusiv în situații de pandemie), Comisia Europeană poate recunoaște o urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii.
Înainte de recunoaștere, Comisia va lua în considerare toate expertizele din partea ECDC, a oricărei alte agenții sau a oricărui alt organ relevant al Uniunii sau a Comitetului consultativ instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2371.
Recunoașterea unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii poate declanșa introducerea următoarelor măsuri:
- măsuri referitoare la medicamente și dispozitive medicale în temeiul Regulamentului privind consolidarea rolului EMA (Regulamentul (UE) 2022/123)
- mecanisme de monitorizare a deficitelor de contramăsuri medicale, precum și de dezvoltare, achiziționare, gestionare și aplicare a acestora
- activarea sprijinului din partea ECDC pentru mobilizarea și desfășurarea pe teren a Grupului operativ al UE în domeniul sănătății
- activarea mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR).
Înainte de recunoașterea unei urgențe de sănătate publică la nivelul UE, Comisia va colabora, de asemenea, cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a-și împărtăși analiza privind epidemia și pentru a informa cu privire la recunoașterea planificată a urgențelor de sănătate publică la nivelul Uniunii.
Comitetul pentru securitate sanitară
Reacția rapidă a UE la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății este coordonată de Comitetul pentru securitate sanitară (CSS). Acest comitet asigură cadrul necesar pentru schimbul de informații cu privire la măsurile adoptate de fiecare țară și, alături de Comisia Europeană, definește acțiunile de urmat în ceea ce privește pregătirea, planificarea, comunicarea și răspunsul în situații de risc și de criză.
CSS se reunește periodic, dar și atunci când situația o impune, la solicitarea Comisiei sau a unei țări din UE. Acesta este prezidat de Comisie. CSS s-a reunit săptămânal în perioadele de vârf ale pandemiei de COVID-19.
CSS este înființat la nivel înalt și la nivel de grup de lucru. Este alcătuit din reprezentanți ai autorităților sanitare din țările UE; reprezentanții autorităților din țările candidate și potențial candidate participă în calitate de observatori.
Pentru reuniunile CSS privind COVID-19, țări din afara UE (țările din Balcanii de Vest, Ucraina) au fost invitate periodic să participe în calitate de observatori pentru a consolida cooperarea.
Ori de câte ori un stat membru intenționează să adopte măsuri de sănătate publică pentru combaterea unei amenințări transfrontaliere grave, acesta trebuie să informeze celelalte state membre și Comisia Europeană cu privire la natura, scopul și domeniul de aplicare al acestora, înainte de adoptare, cu excepția cazului în care nevoia de a proteja sănătatea publică face necesară o adoptare imediată.
Regulamentul (UE) 2022/2371 a consolidat și mai mult rolul CSS, împuternicindu-l să adopte:
- avize și orientări, inclusiv cu privire la măsuri de răspuns specifice, pentru a permite o mai bună coordonare a răspunsului UE la urgențele sanitare
- comunicări și recomandări în materie de supraveghere adresate statelor membre, ECDC și Comisiei.
În cadrul CSS, reprezentanții autorităților sanitare naționale se consultă reciproc și cu Comisia Europeană pentru a coordona:
- răspunsurile naționale la amenințarea transfrontalieră gravă pentru sănătate, inclusiv planificarea prevenirii, pregătirii și răspunsului
- comunicarea către populația și personalul medico-sanitar în ceea ce privește criza și riscurile, care pot fi adaptate la nevoile și specificul național
- adoptarea de avize și orientări, inclusiv cu privire la măsuri de răspuns specifice
- sprijinul acordat mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize.
În cazul unei amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate care depășește capacitățile naționale de reacție, statul membru afectat poate solicita asistență și de la alte state membre, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii.
Informații suplimentare
- Reuniunile Comitetului pentru securitate sanitară
- Regulamentul de procedură
- Lista autorităților reprezentate în Comitetul pentru securitate sanitară
Comunicarea privind riscurile și criza
Informarea clară și eficientă a publicului și a personalului medico-sanitar sunt componente esențiale ale reacțiilor naționale la situații de criză.
UE sprijină statele membre în comunicarea riscurilor în cazul apariției unor epidemii, dar nu impune mesaje armonizate. În schimb, rolul Comisiei este de a asigura coordonarea între statele membre, astfel încât comunicarea către public și personalul medico-sanitar să fie coerentă și consecventă.
O mai bună pregătire pentru a răspunde la crizele sanitare prin achiziții publice comune
Un aspect esențial al cadrului UE pentru gestionarea crizelor sanitare este asigurarea disponibilității contramăsurilor medicale și a accesului la acestea. Achizițiile publice comune permit achiziționarea colectivă și coordonată de materiale medicale esențiale. Acestea consolidează gradul de pregătire pentru crizele sanitare prin îmbunătățirea accesului echitabil, a distribuției și a securității aprovizionării pentru UE și țările partenere.
Instituită inițial prin Acordul privind achizițiile publice comune și consolidată recent prin alte mecanisme de dezvoltare, constituire de stocuri, distribuție și donare de contramăsuri medicale stabilite la nivelul Uniunii, această abordare joacă un rol vital în sprijinirea cadrului de securitate sanitară al UE și contribuie la asigurarea unui răspuns coordonat la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.
Grupul de lucru tehnic privind testele de diagnosticare a COVID-19
În contextul pandemiei de COVID-19, Comitetul pentru securitate sanitară a înființat, în mai 2021, un grup tehnic de lucru privind testele de diagnosticare a COVID-19. Acesta reunește experți din cele 27 de state membre ale UE și din Norvegia, precum și reprezentanți ai Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară, ai Centrului Comun de Cercetare și ai ECDC.
Grupul de lucru tehnic examinează propunerile țărilor UE și ale producătorilor de dispozitive care urmează să fie incluse în lista comună a UE a testelor antigenice pentru COVID-19. Toate testele antigenice incluse în această lista comună a UE pot fi utilizate pentru eliberarea certificatului digital al UE privind COVID.
Detalii despre grupul de lucru tehnic și activitățile sale.
